Europa se află din nou în pragul unei crize. Există o încetinire economică semnificativă în Europa (consumul este în pericol și se preconizează că investițiile corporative vor scădea începând cu a doua jumătate a anului). Însă inflația ridicată rămâne principala problemă. Acest lucru se explică parțial prin dezechilibrele din lanțul de aprovizionare. „Aprovizionare” este un cuvânt pe care toată lumea îl utilizează fără să înțeleagă ce înseamnă. Când vorbim despre șocuri în lanțul de aprovizionare, vorbim despre următoarele: 1) intrări în producție (respectiv electricitate, mărfuri precum produsele agricole sau materiile prime și forța de muncă); 2) operațiuni și 3) transport. Vorbind din experiență, putem spune că perturbările în operațiuni și transport sunt de obicei tranzitorii. De exemplu, logistica a revenit la normal în câteva săptămâni după obstrucționarea Canalului Suez în martie 2021. De data aceasta durează un pic mai mult, mai ales pentru că există o lipsă de containere maritime. Acest lucru ar trebui rezolvat începând cu 2023. Operațiunile s-au reluat destul de repede și în China, după mai multe perioade de carantină. Adevărata problemă în ceea ce privește inflația este legată de prețurile la energie. Aceasta este cu siguranță o problemă care va dura în Europa. În ciuda tuturor eforturilor depuse în ultimii ani, Uniunea Europeană este încă foarte dependentă de energia din combustibili fosili, proveniți până de curând din Rusia (și într-o măsură mai mică din Norvegia și Algeria). Pe baza celor mai recente statistici, Rusia a obținut o sumă record de 93 miliarde euro ca venituri din combustibili fosili în primele 100 de zile ale războiului din Ucraina. Aproximativ 61% (56 miliarde euro) au provenit din țări europene care au cumpărat combustibili fosili din Rusia. Sumele vor scădea odată cu punerea în aplicare a unor sancțiuni suplimentare, desigur. Dar acest lucru nu se va întâmpla peste noapte. China și India se numără printre ceilalți cumpărători importanți (uneori, aceste țări chiar pot cumpăra petrol la preț redus).
Sancțiunile au un efect de bumerang asupra UE. Având în vedere cererea ridicată și lipsa ofertei (UE lovește aprovizionarea rusească, exact ceea ce folosim), prețurile la energie cresc, și cresc foarte mult. Este logic. Într-o perioadă normală, ne-am aștepta ca investițiile să crească pentru a scădea prețurile. Dar acest lucru nu se întâmplă, în principal din două motive. Realitatea tristă a sancțiunilor UE împotriva Rusiei este că UE a fost slab pregătită. Petrolul este livrat în multe forme diferite și necesită infrastructura adecvată pentru a-l rafina. Avem o infrastructură masivă pentru a rafina petrolul rusesc în Europa. Dar aceasta va fi inutilă cât de curând. Trebuie să o înlocuim. Probabil va dura ani de zile (2-3 ani) pentru a construi o infrastructură cu totul nouă. Nu este vorba doar despre obținerea de țiței suplimentar, ci și despre capacitatea de rafinare. Între timp, prețurile la energie vor rămâne ridicate. Avem alternative? Pe scurt, nu. Cărbunele, gazul și GNL se tranzacționează în acest moment la prețuri foarte mari. Tranziția verde a UE este un alt factor care împinge prețurile în sus. În timp ce China adoptă capacități suplimentare de producere a energiei (mai multe centrale pe cărbune, mai multă capacitate de rafinare, mai multă energie nucleară, mai multă capacitate de producere a energiei regenerabile etc.), UE face ceea ce știe cel mai bine: reglementează. Prin urmare, toate investițiile în infrastructura pentru energie fosilă de care avem nevoie cu disperare sunt redirecționate către energia regenerabilă, chiar dacă știm cu toții că energia eoliană și solară, de exemplu, nu poate oferi o aprovizionare constantă (din cauza problemelor legate de intermitență). Acesta este un nonsens, desigur. Acest proces va împinge inflația în sus pe termen lung. Este posibil ca întreprinderile și gospodăriile să nu știe să navigheze într-un mediu cu inflație permanentă. Va fi dureros.
Cum poate reacționa BCE în aceste circumstanțe? Până foarte recent, BCE a avut o evaluare greșită cu privire la traiectoria inflației, menționând că aceasta este în cea mai mare parte tranzitorie. Politica BCE a început să se modifice la începutul lunii februarie și abia în iulie (cinci luni mai târziu!) va avea loc prima majorare a ratei dobânzii, probabil cu 25 de puncte de bază. Astăzi, traderii prognozează că BCE va majora dobânda cu 189 de puncte de bază în decembrie 2022. Acest număr este încă relativ scăzut. BCE este depășită de situație. Poziția de tip „așteptăm și vedem” este, cu siguranță, parțial explicată de temerile că economia europeană nu este capabilă să gestioneze rate nominale mai ridicate ale dobânzilor după un deceniu de rate negative. Riscul fragmentării financiare reprezintă cu siguranță o durere de cap mai mare pentru BCE pe termen scurt decât inflația (deoarece poate provoca o repetare a crizei din 2010-2012). Spread-ul la 10 ani BTP-Bund (Italia-Germania) a atins niveluri de criză și există semne de contagiune în Spania, Grecia și Portugalia. Investitorii străini devin îngrijorați de capacitatea acestor țări de a menține o formă de stabilitate fiscală într-un context cu rate mai ridicate. Acest lucru va afecta negativ cursul de schimb al euro. Nu vedem cum ar putea reveni euro, mai ales în raport cu dolarul american, cu un astfel de risc iminent. Să sperăm că BCE va dezvălui, în cadrul următoarei ședințe de politică monetară din 21 iulie, un instrument de gestionare a spread-urilor. Isabel Schnabel, președinta BCE, a fost foarte clară în această privință săptămâna aceasta: „Angajamentul nostru față de moneda euro este instrumentul nostru anti-fragmentare. Acest angajament nu are limite”. Acest lucru ar trebui să calmeze anxietatea pieței. Între timp, sunt preconizate evoluții negative pentru perechea EUR/USD, cu un obiectiv pe termen mediu de 1,0272. Paritatea se apropie din ce în ce mai mult.
Acestea fiind spuse, prognoza noastră rămâne neschimbată pentru EUR/RON. Ne așteptăm ca cursul să rămână stabil în jurul pragului de 4,95, un nivel confortabil pentru Banca Națională a României (BNR). Pe piața externă, în această vară este probabil ca volatilitatea să fie mai mare. Băncile centrale vor interveni probabil mai mult pentru a-și apăra propria monedă. Există zvonuri că Banca Japoniei ar putea cumpăra JPY de pe piață. Banca Națională a Ungariei a anunțat o creștere neașteptată de 50 de puncte de bază pe 16 iunie. Dacă volatilitatea devine o problemă pentru RON, BNR va recurge probabil la intervenții valutare și rate mai mari. Credem că aceste acțiuni vor avea succes în apărarea stabilității cursului EUR/RON.
