Fiind a doua cea mai tranzacționată monedă de pe piața Forex și a doua cea mai deținută monedă de rezervă după dolarul american, euro joacă un rol major în comerțul internațional. Și, deși este utilizat de 19 țări, facilitând comerțul și investițiile între ele, unele țări din Europa Centrală nu au adoptat încă moneda unică. Dincolo de contribuția la asigurarea diversității pe piața valutară, ne putem întreba de ce nu folosesc acestea euro? Să aruncăm o privire mai atentă la cinci dintre ele: Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia și România.
Chiar dacă Bulgaria și-a exprimat angajamentul ferm de a îndeplini criteriile de convergență și de a adopta moneda euro de la aderarea sa la Uniunea Europeană în 2007, țara încă utilizează în prezent propria monedă, leva (BGN). Cu toate acestea, lucrurile s-ar putea schimba în curând.
Alături de Croația, Bulgaria a aderat la Mecanismul cursului de schimb II, așa-numita „sală de așteptare” pentru adoptarea monedei euro, în 2020. Moneda sa a fost raportată la un curs central EUR/BGN de 1,95583, iar în următorii câțiva ani BCE va monitoriza cu atenție mișcările monedei. Dacă totul merge conform planului, Bulgaria ar putea adera încă din 2023, ceea ce ar marca prima extindere a zonei euro din 2015, când Lituania a devenit a 19-a țară care a adoptat moneda euro.
După căderea comunismului, Bulgaria a trecut prin turbulențe financiare care au dus la o perioadă de hiperinflație. În urma mai multor încercări eșuate de stabilizare, guvernul a introdus un consiliu monetar în 1997, legând valoarea monedei naționale de marca germană, iar toată masa monetară bulgărească aflată în circulație a fost susținută de Banca Națională a Bulgariei. Consiliul monetar funcționează și astăzi, iar odată cu introducerea monedei euro leva a devenit legată de euro la cursul de schimb al mărcii germane față de euro atunci când Germania a adoptat moneda unică în 1999. Cu alte cuvinte, moneda Bulgariei a fost în ultimii 22 de ani de facto legată de deciziile de politică monetară și de rata dobânzii stabilită de Banca Centrală Europeană.
| Știați că...?
În bulgara veche, cuvântul „lev” însemna „leu”.
|
La fel ca alte țări din regiune, Republica Cehă a suferit o mulțime de schimbări economice și geopolitice într-o perioadă scurtă de timp. Moneda sa actuală, coroana, a fost introdusă în 1993 și își trage numele de la moneda care a fost introdusă în 1892 și a fost folosită până la dizolvarea Imperiului Austro-Ungar în 1918.
Sub Imperiul Austro-Ungar, teritoriile cehe se aflau în centrul creșterii economice și industriale, producând cea mai mare parte a bunurilor industriale din imperiu. Regiunea a continuat să se bucure de o prosperitate considerabilă după primul război mondial, când moneda sa a fost considerată chiar cea mai stabilă din Europa. Ocuparea țării, de către Germania încă din 1938 și prin subordonarea ulterioară de către Uniunea Sovietică, a fost în detrimentul economiei locale, care a cunoscut un declin relativ.
De la independența sa față de blocul comunist, liberalizarea și buna gestionare economică au dus la un curs de schimb stabil, șomaj scăzut, datorie externă scăzută și o reorientare a exporturilor din fostul bloc sovietic către țările occidentale, cu Germania la vârf. După dizolvarea Cehoslovaciei în 1993 în două țări independente, Republica Cehă și Slovacia, coroana cehă a devenit complet convertibilă în 1995. Prin implementarea unor politici fiscale stricte, asigurarea unui sector bancar stabil și adoptarea unei atitudini precaute, Republica Cehă a fost prima țară postcomunistă care a primit un rating de credit din partea unei instituții de credit internaționale.
La fel ca în țările vecine Ungaria și Polonia, sentimentul general în rândul populației Republicii Cehe este împotriva schimbării monedei locale în euro. Potrivit unui sondaj realizat în 2019, 75% dintre cehi s-au opus adoptării monedei euro și preferă să păstreze controlul asupra politicii lor monetare.
|
Știați că...? În 2019, Cehia s-a clasat pe locul 7 în topul celor mai complexe economii, conform Indicelui Complexității Economice (ICE), înaintea Statelor Unite și a majorității țărilor din Europa de Vest. |
În ultimele secole, Ungaria a avut mai multe monede, inclusiv pengő și coroana. Adoptată în 1946, moneda sa actuală, forintul (HUF), fusese deja moneda țării între 1754 și 1892. Până în 1994, Ungaria a raportat forintul la un coș de valute, care includea dolarul american și marca germană. Astăzi, forintul este o monedă flotantă.
Astăzi, Ungaria are un rol secundar pe scena internațională, dar să nu uităm istoria sa îndelungată și, mai presus de toate, epoca sa de aur: Imperiul Austro-Ungar. Pe o distanță de peste o mie de kilometri, din Cehia până în capătul Croației și din Ucraina până în nordul Italiei, Europa Centrală a fost parțial guvernată de la Budapesta, făcând din oraș un important centru economic. La acea vreme, imperiul era al treilea cel mai mare producător și exportator din lume și avea a patra cea mai mare industrie constructoare de mașini. Imperiul a fost considerat un pionier în știință și tehnologie și a generat niveluri ridicate de comerț, atât pe plan intern, cât și internațional, datorită rețelei sale vaste de căi ferate.
Prăbușirea imperiului și a uniunii sale economice și monetare la sfârșitul Primului Război Mondial a reprezentat o lovitură grea pentru regiune. Pe măsură ce au fost create noi națiuni, au fost ridicate frontiere, iar acordurile comerciale s-au destrămat, împiedicând dramatic creșterea economică a Ungariei. Dar istoria are tendința de a se repeta. Sfârșitul celui de-al doilea război mondial a marcat subjugarea Ungariei față de Uniunea Sovietică, unind-o din nou, într-o oarecare măsură, cu țările vecine.
Ca urmare, istoria recentă a Ungariei a consolidat un sentiment național de autodeterminare, pe care îl împărtășește cu alte țări din Europa Centrală, cum ar fi Republica Cehă și Polonia. Pentru unii maghiari, ideea de a adera la o uniune economică și monetară și de a renunța la controlul banului public redeschide răni vechi...
Trecutul industrial bogat al țării își continuă istoria, iar Ungaria rămâne una dintre națiunile principale pentru atragerea investițiilor străine directe în Europa Centrală. Economia sa orientată spre exporturi pune un accent puternic pe comerțul exterior, iar principalii săi parteneri comerciali includ toate fostele teritorii austro-ungare.
Cu toate că Polonia a accesat Uniunea Europeană în 2004, în prezent nu utilizează euro și, în schimb, își folosește propria monedă istorică, zlotul (PNL). Moneda poloneză pe care o cunoaștem astăzi a luat ființă în 1995, sub regimul postcomunist, cu scopul de a stimula economia țării. Moneda a devenit convertibilă pe piețele internaționale, iar guvernul a raportat zlotul la euro înainte de a lăsa în cele din urmă moneda liberă în anul 2000.
Economia Poloniei este, fără îndoială, o poveste de succes. De când țara a părăsit blocul comunist, economia sa a crescut constant în fiecare an, iar PIB-ul său a crescut de șapte ori din 1990. De altfel, nici chiar recesiunea economică din 2008 nu a împiedicat în mod semnificativ creșterea sa. Odată cu căderea regimului comunist, Polonia și-a mutat dramatic strategia economică către Occident. În prezent, peste 70% din exporturile sale merg către țările europene, cu 30% mergând către Germania vecină, principalul său partener comercial.
Dacă economia sa s-a îmbunătățit constant de la obținerea independenței față de blocul comunist și dacă cea mai mare parte a comerțului său este cu țările europene, de ce nu a aderat Polonia încă la euro?
Obiectivul inițial al țării a fost aderarea la zona euro încă din 2012. Puțină lume știa însă că se prefigura criza financiară din 2008. Statisticile economice au raportat că devalorizarea monedei sale flotante a făcut ca produsele poloneze să fie mai competitive pentru cumpărătorii străini în timpul crizei. Având în vedere situația, guvernul a decis să amâne negocierile de intrare în zona euro până după finalul crizei globale. De atunci, însă, schimbările politice din țară îndepărtează Polonia de un consens pe această temă.
|
Știați că...? Potrivit unui raport Ernst & Young recent, Polonia se situează printre primele 10 cele mai atractive destinații pentru investiții din Europa.
|
Este posibil să fi fost nevoie de un pic de timp pentru ca unele dintre aceste țări din Europa Centrală să-și găsească ritmul, dar astăzi recuperează rapid. Regiunea dinamică din punct de vedere economic atrage companii din țările din zona euro și din afara acesteia, care doresc să își stabilească o prezență locală. În acest sens, lista noastră cu modul de extindere cu succes a unei afaceri la nivel internațional poate oferi informații despre cea mai bună modalitate de abordare a problemei.
Piața valutară din capătul vestic al bătrânului continent a scăzut de la introducerea monedei euro, dar Europa Centrală reprezintă o destinație dezirabilă pentru multe afaceri în expansiune. Prezente în Ungaria, Bulgaria și România, echipele locale ale iBanFirst își pot oferi expertiza cu privire la cel mai bun mod de optimizare a plăților în valută și a tranzacțiilor de import-export.
Fie că este vorba de economia extrem de complexă a Republicii Cehe, de sectorul IT înfloritor al României, de economia orientată spre export a Ungariei, de Polonia și de piața sa internă în creștere rapidă sau de economia deschisă și stabilă a Bulgariei, experții noștri vă stau la dispoziție pentru a vă însoți în călătoria afacerii dvs