Devalorizarea monedei, cu ce preț?

Post Picture
Post Picture

Publication date

Chiar dacă devalorizarea este un instrument de politică monetară bine-cunoscut, puțini sunt conștienți de efectele sale cele mai evidente. Descoperiți principalele motive pentru care o țară sau o zonă valutară ar putea recurge la devalorizare, precum și consecințele importante ale acesteia.


Devalorizarea este descrisă ca o reducere deliberată a valorii unei monede în raport cu altele. Este un instrument folosit de autoritatea monetară sau banca centrală a unei anumite țări sau a unei anumite zone valutare.

 

Chiar dacă devalorizarea unei monede oferă anumite avantaje pentru țara implicată, cum ar fi exporturi mai competitive din punct de vedere al prețurilor, aceasta nu este lipsită de riscuri.

 

Însă care sunt principalele riscuri implicate? Și care este diferența dintre devalorizarea monedei și deprecierea monedei?

 

Este devalorizarea același lucru cu deprecierea?

Spre deosebire de devalorizare, deprecierea nu este intenționată. Mai degrabă, deprecierea se referă la o scădere a valorii unei monede din cauza evoluțiilor economice adverse. Ea rezultă din fenomene care sunt pur și simplu dincolo de controlul statului sau al autorității monetare în cauză.

Pe de altă parte, devalorizarea este un instrument de politică monetară utilizat în mod deliberat în regimurile cu curs de schimb fix sau semi-fix. În astfel de regimuri, cursul de schimb este legat de un punct de referință sau un punct central, de obicei o monedă, un coș de valute sau o marfă, cum ar fi aurul, de exemplu.

În regimurile cu curs de schimb flotant (sau flexibil), valoarea unei monede fluctuează liber, în funcție de cererea și oferta de pe piața valutară, iar intervenția este limitată.

 

Care sunt principalele avantaje ale devalorizării?

Există numeroase motive pentru devalorizarea monedei. Ca instrument, obiectivul său principal este de a reduce deficitul comercial prin promovarea exporturilor. Un alt avantaj este că uneori are ca rezultat salarii mai mari.

 

Avantaje:

  • Exporturi mai competitive
    O monedă mai slabă duce la o scădere a prețului produselor exportate. Cantitatea de produse vândute în străinătate crește pe măsură ce aceste produse devin mai accesibile pentru un număr mai mare de consumatori în străinătate.
  • Deficit comercial mai mic
    Pe măsură ce produsele exportate devin mai ieftine, cererea externă pentru aceste produse crește. Volumul produselor importate, care acum sunt mai scumpe, scade, odată cu deficitul comercial al țării.
  • Creșteri salariale
    Deoarece devalorizarea determină o creștere a prețului produselor importate, salariile sunt adesea majorate pentru a îmbunătăți puterea de cumpărare a consumatorilor și a limita impactul inflației.

Știați că...?

În 1967, guvernul britanic a decis să devalorizeze lira sterlină, apoi a fixat-o la dolarul american, în conformitate cu regimul de curs de schimb fix din acea perioadă. Cabinetul lui Harold Wilson, inițial reticent în a lua astfel de măsuri, a cedat în cele din urmă presiunilor provocate de un deficit comercial în creștere și de performanța economică slabă a Regatului Unit. Ca urmare, între 1966 și 1968, creșterea anuală a PIB-ului Marii Britanii a crescut de la 1,6% la 5,4%, iar inflația a ajuns la 4,65%.

 

Care sunt principalele dezavantaje ale devalorizării? 

Devalorizarea poate prezenta dezavantaje semnificative, de la importuri mai scumpe la o inflație mai mare, precum și o scădere a puterii de cumpărare a consumatorilor locali. De asemenea, poate duce la industrii interne mai puțin eficiente și mai puțin competitive pe termen mediu.

 

Dezavantaje:

  • Importuri mai scumpe
    Prețul produselor de import crește, ducând la o creștere a consumului de produse locale, dar puterea de cumpărare a consumatorilor scade în ansamblu.
  • Inflație crescută
    Combinația dintre importurile mai scumpe și creșterea cererii externe de export duce la presiuni inflaționiste. Per ansamblu, consumul intern poate scădea.
  • Industrii locale mai puțin competitive
    Industriile locale sunt susținute de prețurile mai mari ale produselor importate. Deoarece există mai puțină concurență externă, este posibil ca unele industrii să devină mai puțin productive și mai puțin eficiente pe termen mediu.

Știați că...?

În 1998, ratele dobânzilor în creștere ale Rusiei și ieșirile mari de capital au declanșat temeri legate de o devalorizare a rublei și de neplata datoriei țării. În luna august a aceluiași an, piețele de acțiuni, obligațiuni și valute din Rusia s-au prăbușit. Pentru a limita pagubele, guvernul a luat o serie de măsuri, inclusiv devalorizarea rublei. Ca urmare, rata inflației a ajuns la 27,6% în 1998, înainte de a crește la 85,7% în 1999.

 

Devalorizarea, spre deosebire de depreciere, este o scădere voluntară a valorii unei monede în raport cu altele. Este un instrument de politică monetară bine-cunoscut, dar dimensiunea avantajelor și a dezavantajelor sale este uneori trecută cu vederea.

 

Principalul avantaj al devalorizării este că face ca exporturile unei țări sau ale unei zone valutare să fie mai competitive, deoarece acestea devin mai ieftine. Acest lucru poate crește cererea externă și poate reduce deficitul comercial. În schimb, devalorizarea face ca produsele importate să fie mai scumpe și stimulează inflația. Puterea de cumpărare și consumul intern pot avea de suferit.

 

Este important de reținut că devalorizarea este o tehnică adoptată de băncile centrale sau autoritățile monetare în regimurile cu curs de schimb fix sau semi-fix. În regimurile cu curs de schimb flotant (sau flexibil), aceste instituții tind să își limiteze intervențiile, deoarece valoarea monedelor lor fluctuează pe piața valutară în funcție de cerere și ofertă.

Categorie